|
||||
Faxonius limosus (Rafinesque 1817) |
racul dungat
Spiny-Cheek
Crayfish
Kamberkrebs
écrevisse
américaine |
|||
Descriere generală. Distribuție |
||||
Este un rac suplu, de mărime medie, exemplarele adulte
încadrându-se între 6 şi 12 cm lungime totală. Culoarea variază de
la oliv-brun până la brun-negricios, uneori albăstrui, pe segmentele
abdomenului şi pe pleure cu benzi caracteristice de culoare
brun-roşiatică. Partea ventrală a cleştilor este mai deschisă la
culoare, cu vârful portocaliu bandat cu negru, caracter vizibil pe
partea ventrală a acestora,
iar pe marginea internă a carpusului există un
spin curbat.
Rostrul este alungit şi are marginile paralele
terminate cu spini. Apexul este lung şi ascuţit. Postorbital există
o singură creastă lungă terminată
anterior cu un spin. Cefalotoracele este neted cu spini doar în zona
cervicală și laturile zonei cefalice.
Pe
partea ventrală a ischiopoditelor perechii 3
de
picioare se află câte un
spin robust.
|
||||
|
||||
Dimensiunea cleştilor nu este un indiciu relevant în determinarea sexului la această specie. Pentru o diferenţiere certă a sexelor, observarea plăcii sternale şi a pleopodelor oferă indiciile certe. La mascul pe placa sternală se observă primele doua perechi de pleopode puternice orientate anterior, în timp ce la femelă toate pleopodele sunt egale. Forma primelor doua pleopode de la masculi este şi un criteriu important în diferenţierea faţă de speciile similare, astfel primul pleopod (Pl. I) are lobul distal aproape 2/3 din lungimea totală, în timp ce pleopodul al doilea (Pl. II) are exopoditul aproximativ 4/5 din lungimea enopoditului, lobul distal al endopoditului fiind aproximativ 1/5 din lungimea sa, fiind puternic răsucit. |
||||
Habitat și Ecologie |
||||
Preferinţele ecologice ale speciei sunt apele tulburi cu substrat mâlos din zona joasă, râuri mari, canale, lacuri sau eleșteie. În America de Nord a fost găsit ocupând chiar şi izvoare cu substrat pietros şi cu un curent moderat. În Europa ocupă un spectru larg de habitate incluzând apele reci şi repezi dar preferându-le pe cele adânci şi calme, frecvent fiind întâlnit în eleșteie şi lacuri. Este activ atât ziua cât şi noaptea, consumând aproape orice fel de hrană. Adulţii consumă frecvent material vegetal. Este foarte rezistent la deficitul de oxigen sau la calitatea proastă a apei, ceea ce îi conferă un mare avantaj în procesul de invazie. Poate rezista cu succes chiar mai multe zile fără apă. Duşmanii naturali sunt vidra, bizamul, şobolanii, nurca, nutria, vulpea, bursucul, păsările de apă - pentru adulţi, peştii - pentru juvenili, în special somnul, ştiuca, bibanul şi sturionii fiind cei mai mari consumatori. Este foarte rezistent la bolile parazitare şi implicit la ciuperca Aphanomyces astaci în faţa căreia posedă anticorpi. Ectoparazitismul, fără a produce pagube, este frecvent întâlnit prin specii de branhiobdelide, chironomide, ostracode ş.a.m.d. Adesea pe exemplare adulte pot fi ataşate colonii de bivalve (Dreissena sp.). | ||||
Ciclul de viață |
||||
Un mare avantaj faţă de speciile autohtone îl reprezintă capacitatea reproductivă mare a speciei. Racul dungat copulează atât toamna cât şi primăvara, chiar şi în timpul iernii, când femelele pot avea spermatofori albi pe placa sternală. Ponta cuprinde un număr mare de ouă ce poate atinge cifra de 400 şi este purtată şi îngrijită de către femelă între pleopode până când juvenilii devin independenţi. Viteza de dezvoltare este de asemeni favorabilă, în 6-7 săptămâni juvenilii pot deveni independenţi. Vârsta aproximativă poate fia apreciată după lungimea, astfel 0+ 18-30 mm; 1+ 40-65 mm; 2+ 65-80 mm; 3+ 80-95 mm; 4+ 95-110 mm. Năpârlirea este mai frecventă la vârsta tânără (ajungând la 4-5 năpârliri pe an), în timp ce adulţii năpârlesc o dată sau de două ori pe an, de obicei primăvara-vara. Perioada de câteva zile de după năpârlire este foarte critică în viaţa racilor. Întrucât rămân lipsiţi de duritatea crustei pot fi uşor atacaţi de peşti sau chiar alţi raci care au crusta dură. Cu ocazia năpârlirii îşi refac eventualele apendice pierdute sau vătămate însă de obicei un cleşte rupt se reface la dimensiuni mai mici. Racul dungat devine activ sexual după primul an de viaţă, la o lungime totală de aproximativ 50-65 mm. | ||||
Bibliografie selectivă |
||||
1. Holdich DM, Haffner
P, Noël PY (2006)
Species files
in
Souty-Grosset, C., Holdich, D. M.,
Noël, P. Y., Reynolds, J. D., Haffner, P. (Eds.), Atlas of Crayfish
in Europe. Muséum national d’Histoire naturelle, Paris (Patrimoines
naturels, 64); 3. Pârvulescu L, Paloș C, Molnar P (2009) First record of the spiny-cheek crayfish Orconectes limosus (Rafinesque, 1817) (Crustacea: Decapoda: Cambaridae) in Romania. North-Western Journal of Zoology 5(2); 4. Pârvulescu L (2009) Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România. Editura Universității din Oradea, Oradea. |
||||